Comunicarea este un element-cheie al vieții umane, iar lipsa acesteia poate duce la dificultăți grave în dezvoltarea emoțională și socială. Conversația este un schimb de gânduri și sentimente în relațiile interpersonale. Ea dă un sentiment de unitate și apartenență la un grup. Cu toate acestea, există persoane care, din diverse motive, nu pot folosi vorbirea ca instrument de comunicare. Diferite metode de comunicare alternativă și de sprijin au fost dezvoltate pentru aceste persoane, în conformitate cu principiul că acest tip de comunicare nu este deloc inferior comunicării verbale. Este pur și simplu diferit – unic, conceput pentru persoane speciale. Le oferă șansa de a participa la activități în cadrul unui grup de colegi, al familiei și al societății. În contextul educației speciale și al terapiei de integrare senzorială, comunicarea augmentativă și alternativă (CAA) joacă un rol important în lucrul cu persoanele cu dificultăți de comunicare. Metodele de CAA pot varia de la gesturi simple și imagini la dispozitive tehnologice avansate.
Acest articol își propune să abordeze diferite metode de comunicare alternativă, avantajele și dezavantajele acestora în contextul activității de profesor de educație specială și de terapeut de integrare senzorială, utilizate cu persoane cu diferite tipuri de tulburări care pot avea nevoie de acest tip de ajutor. Aș dori să subliniez că, în activitatea mea de profesor de educație specială și de terapeut de integrare senzorială, mă confrunt cu diferite tipuri de dizabilități. De asemenea, lucrez cu persoane cu abilități intelectuale normale, de exemplu în timpul orelor de integrare senzorială, ca parte a sprijinului pentru dezvoltarea timpurie. Lucrez cu copii, adolescenți și adulți.
Metode de comunicare alternativă
În prezent, multe sisteme sunt cunoscute și utilizate în Polonia pentru a ajuta persoanele cu tulburări de vorbire sau care nu vorbesc deloc. Persoanele care utilizează comunicarea alternativă aparțin unor grupe de vârstă diferite și diferă datorită nevoilor lor determinate de tipul de tulburări pe care le au. O caracteristică comună a tuturor persoanelor care utilizează comunicarea alternativă și asistivă o reprezintă lipsa vorbirii, dezvoltarea insuficientă a vorbirii sau pierderea abilităților de vorbire cauzată de boală sau accident.
Dintre metodele de CAA, putem distinge următoarele:
1. Sistemul de comunicare prin schimb de imagini (PECS)
Sistemul PECS este unul dintre cele mai recunoscute instrumente de CAA, deosebit de util în lucrul cu copiii cu tulburări din spectrul autist. PECS se bazează pe schimbul de imagini care reprezintă obiecte, acțiuni sau concepte, permițând unei persoane să își comunice nevoile și dorințele.
Avantaje:
- Simplitate în utilizare, în special în primele etape ale învățării.
- Rezultate rapide în comunicarea de bază.
- Permite utilizatorului să inițieze comunicarea.
Dezavantaje:
- Un număr limitat de expresii care pot fi transmise prin imagini.
- Necesită acces constant la un set de imagini, ceea ce poate să nu fie practic în anumite situații.
- Poate fi mai puțin eficientă pentru persoanele cu dizabilități cognitive sau vizuale severe.
2. Comunicarea prin gesturi și limbajul semnelor
Limbajul semnelor și sistemele gestuale sunt adesea utilizate atunci când se lucrează cu persoane cu dizabilitate auditivă sau cu dificultăți grave de vorbire. Utilizarea gesturilor poate sprijini, de asemenea, dezvoltarea vorbirii la copiii cu întârzieri de limbaj. Dezvoltarea programului și a metodelor de lucru cu persoanele cu tulburări de auz este realizată de un surdopedagog. Experiența unui surdopedagog este, de asemenea, utilizată de un psihopedagog și de un terapeut de integrare senzorială în activitățile lor. Activitățile combinate ale unei echipe de specialiști, bazate pe programul de lucru elaborat, permit obținerea celor mai bune rezultate terapeutice posibile.
Avantaje:
- Vă permite să vă exprimați o gamă largă de emoții și nevoi.
- Oferă posibilitatea de a învăța într-un mod natural prin observare și imitație.
- Sprijină dezvoltarea abilităților motorii fine și grosiere.
Dezavantaje:
- Necesită învățare și practică, ceea ce poate lua mult timp.
- Bariera lingvistică – nu toată lumea cunoaște limbajul semnelor.
- Poate fi dificil de aplicat persoanelor cu limitări motorii.
3. Dispozitive de generare a vorbirii (SGV)
SGV sunt dispozitive electronice care generează vorbire pe baza datelor introduse de utilizator. Acestea pot fi simple butoane care redau fraze înregistrate sau tablete mai avansate cu software de comunicare. Dispozitivul polonez dezvoltat pentru nevoile de CAA este „Mówik”.
Avantaje:
- Pot fi utilizate pentru exprima gânduri și fraze complexe.
- Sprijină dezvoltarea abilităților lingvistice și cognitive.
- Personalizabile.
Dezavantaje:
- Costuri ridicate pentru cumpărare și întreținere.
- Necesită întreținere și încărcare periodică.
- Pot fi vulnerabile la deteriorări mecanice.
Rolul profesorului de educație specială și al terapeutului de integrare senzorială
Profesorul de educație specială și terapeutul de integrare senzorială joacă un rol esențial în introducerea și aplicarea metodelor alternative de comunicare. Sarcina lor nu este doar de a selecta instrumentele potrivite, ci și de a preda și monitoriza progresul în comunicare.
1. Abordare individuală
Fiecare elev are propriile nevoi și abilități unice, astfel încât o abordare individuală este crucială. Un profesor de educație specială trebuie să fie întotdeauna pregătit să evalueze cu exactitate abilitățile de comunicare ale copilului și să adapteze metoda de CAA la nevoile acestuia.
Avantaje:
- Posibilitatea de a adapta metodele la nevoile individuale ale elevului.
- Îmbunătățirea rezultatelor cu o abordare personalizată.
- Creșterea motivației elevului de a învăța.
Dezavantaje:
- Evaluarea și adaptarea metodelor necesită mult timp.
- Necesitatea monitorizării și modificării constante a planului de lucru.
- Necesită multă flexibilitate și creativitate din partea educatorului.
2. Cooperarea cu familia și echipa terapeutică
Implementarea eficientă a metodelor alternative de comunicare necesită cooperarea cu familia copilului și cu alți specialiști, cum ar fi logopezii, psihologii și terapeuții ocupaționali.
Avantaje:
- Abordare holistică a terapiei.
- Coerența activităților terapeutice în medii diferite (acasă, la școală, la terapie).
- Un sprijin emoțional și educațional mai mare pentru copil.
Dezavantaje:
- Necesită coordonare și comunicare între diferiți specialiști.
- Poate fi dificil de organizat în practică.
Necesitatea angajamentului și cooperării din partea familiei.
Exemple practice
1. Cazul unui copil cu autism
Tulburarea din spectrul autist (TSA) cuprinde o gamă largă de tulburări de neurodezvoltare care afectează comunicarea, interacțiunea socială și comportamentul. Persoanele din spectrul autist întâmpină adesea dificultăți în comunicarea verbală și nonverbală, ceea ce poate duce la frustrare, izolare socială și dificultăți în funcționarea zilnică. Ca răspuns la aceste provocări dificile, metodele dezvoltate de comunicare augmentativă și alternativă (CAA) devin un instrument terapeutic foarte valoros. Un copil cu TSA poate avea dificultăți de comunicare verbală, ceea ce face dificilă integrarea sa în mediul școlar. Acest lucru se întâmplă adesea și el are, de asemenea, dificultăți cu receptarea corectă a mesajelor care îi sunt adresate direct. Persoanele din spectrul autist nu simt, de obicei, nevoia de a face schimb de informații și manifestă foarte des o lipsă de spontaneitate în ceea ce privește încercarea de a comunica. Unii copii cu TSA folosesc cuvinte simple, dar au dificultăți în a numi obiectele. Există, de asemenea, stereotipuri lingvistice și ecolalie. Introducerea PECS permite unei persoane cu dizabilități de comunicare să își exprime nevoile de bază, ceea ce reduce frustrarea și sprijină dezvoltarea socială. Metodele de CAA selectate în mod corespunzător permit persoanelor cu TSA să își dezvolte abilitățile de comunicare, ceea ce duce la interacțiuni sociale mai bune. Cu ajutorul CAA, aceste persoane își pot exprima nevoile, sentimentele și gândurile, ceea ce reduce frustrările și le îmbunătățește calitatea vieții. Acest lucru este foarte important atunci când lucrăm în clasă și în timpul terapiei de integrare senzorială. Atunci când ne înțelegem bine reciproc, atât în ceea ce privește mesajele, cât și feedback-ul, învățarea și terapia sunt mult mai eficiente și aduc o satisfacție mai mare ambelor părți.
2. Cazul unui copil cu paralizie cerebrală
Un copil cu paralizie cerebrală poate avea probleme cu controlul motor, ceea ce face dificilă utilizarea metodelor tradiționale de comunicare. În acest caz, pictogramele și mijloacele de comunicare adaptate la abilitățile motorii ale copilului pot fi de un real folos. Atunci când începe să utilizeze comunicarea alternativă, terapeutul ar trebui, dacă este posibil, să înceapă prin a exersa gestul de indicare al copilului, care facilitează utilizarea diferitelor instrumente terapeutice și inițiază schimbul de mesaje.
Rezumat
Metodele alternative de comunicare reprezintă un instrument valoros în activitatea unui profesor de educație specială și a unui terapeut de integrare senzorială. Alegerea metodei adecvate depinde de nevoile și abilitățile individuale ale elevului, precum și de resursele disponibile într-o anumită instituție de învățământ. În ciuda resurselor financiare limitate, ar trebui să se încerce întotdeauna să se stabilească o metodă eficientă de lucru cu copiii. Copiii mai mici au șansa de a se dezvolta mult mai bine dacă intervenția pedagogică este realizată de timpuriu. În acest scop sunt dezvoltate programe speciale, cum ar fi cele de suport pentru dezvoltarea timpurie. Elaborarea unui plan și a unui program de terapie care să sprijine dezvoltarea comunicării la un copil cu tulburări de vorbire este un proces desfășurat în mai multe etape și pe o perioadă de timp îndelungată. Acesta necesită implicarea mai multor specialiști și cooperarea cu familia copilului. Activitățile terapeutice se bazează întotdeauna pe un diagnostic adecvat și pe opoziția față de stereotipurile dăunătoare, conform cărora comunicarea alternativă este inferioară comunicării tradiționale.
Autor Honorata Kolasa
Risorse
M. Nosko Goszczycka, AAC for everyone. A guide for parents and therapists . Harmonia Publishing House.
M. Grycman , M. Jerzyk, M. Bucyk- Active model, augmentative and alternative communication. Rehabilitation Publishing House Center for the Development of Communication.
