Contextul Belgiei

Nu există politici privind utilizarea CAA în educație în Valonia și Bruxelles.

Cu toate acestea, într-un document publicat în 2018, CSES (în prezent CSEEBS – Consiliul Superior de Educație pentru Elevii cu Nevoi Specifice) a făcut câteva recomandări, printre care se numără utilizarea instrumentelor CAA atunci când un elev are dificultăți de comunicare pentru a-i permite să-și exprime nevoile sau sentimentele.

Belgia a semnat, de asemenea, Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități în 2009, care „promovează, protejează și asigură persoanelor cu dizabilități exercitarea deplină și egală a tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către persoanele cu dizabilități”, care se aplică și în sectorul educației.

Puține studii s-au concentrat asupra dificultăților de vorbire la copii, ceea ce face dificilă evaluarea numărului de copii afectați în Valonia și Bruxelles. Cu toate acestea, se estimează că:

• 30% dintre copiii cu paralizie cerebrală prezintă dificultăți de limbaj și de vorbire
• 40% dintre copiii cu TSA nu dezvoltă limbajul
• 1 sau 2 copii din 1000 prezintă dispraxie verbală

Rezervate în principal persoanelor cu dificultăți grave și nu sunt atât de ușor de implementat din cauza lipsei de formare și de finanțare.

Cadrele didactice afirmă că costul instrumentelor digitale de CAA este ridicat și că nu toate școlile și le pot permite. Școlile care își pot permite instrumentele adecvate se confruntă totuși cu dificultăți financiare în ceea ce privește aspectele logistice (conexiune la internet etc.) și formarea profesorilor care trebuie să utilizeze instrumentele.

În 2014, Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din Belgia (CRPD) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că majoritatea copiilor cu dizabilități sunt nevoiți să apeleze la școli specializate, deoarece școlile obișnuite nu sunt în măsură să se adapteze nevoilor lor.

Centre interfédéral pour l’égalité des chances. (2015). Points d’attention sur le respect des droits des élèves en situation de handicap lors de l’élaboration du « Pacte pour un enseignement d’Excellence ». https://www.unia.be/files/Documenten/Aanbevelingen-advies/Pacte_dExcellence_-_note_%C3%A0_lattention_de_Mme_J._Milquet.pdf

Conseil supérieur de l’enseignement spécialisé. (2018). Avis 154 « Pédagogies adaptées ». Enseignement.be. http://www.enseignement.be/download.php?do.id=14966

Enseignement.be – Magazine PROF n°57. (n.d.). Enseignement.be. http://www.enseignement.be/index.php?page=27203&id=3705

Fonds Houtman. (2022, May 25). Communication alternative et améliorée | Fonds Houtman. https://www.fonds-houtman.be/thematiques/communication-alternative-et-augmentee/

Gosselain, J., Nader-Grosbois, N., & Bragard, A. (2020). Création d’un dispositif d’information et de sensibilisation pour améliorer les opportunités de communication des enfants (0-12 ans) qui utilisent des systèmes de Communication Alternative Améliorée. UCLouvain. Institut de recherche en sciences psychologiques. https://www.fonds-houtman.be/files/uploads/2021/02/EtudeCAAUCLouvain_RapportFinal.pdf